Plonjarea în adâncurile psihicului prin psihoterapie jungiană nu este destinată oricui, fiind nevoie de capacitate de autoobservare și reflecție. Spre deosebire de terapiile centrate pe simptome, psihanaliza jungiană se axează pe cauzele dificultăților celui ce intră în cabinet, urmărind dizolvarea acestora și nu doar ameliorarea lor temporară. 

Anxietate, depresie, vinovăție, adicții sau conflicte interioare pot fi printre motivele ce îi aduc pe oameni în cabinetul de psihoterapie. În spatele acestora, însă, găsim adesea bătăliile pe care sufletul nostru le-a purtat în trecut și în urma cărora am devenit ceea ce suntem în prezent. Mai mult de atât, aceste simptome sunt și indicatorii ce ne arată ce din noi nu mai este adecvat prezentului, dar și calea pe care putem păși. Este și cazul celor ce caută ajutorul în prezența psihoterapeutului pentru o lipsă de claritate, de limpezime a căii de urmat în viitor, fie că e vorba de relații personale, de carieră sau de sensul propriei existențe.

Schimbarea profundă nu este ușoară. Ea aduce cu sine un grad de suferință, inerentă desprinderii de iluziile vechiului sine. Ca urmare, cel ce intră într-o psihoterapie de profunzime, așa cum este psihanaliza jungiană, trebuie sa aibă o doză de curaj pentru a-și confrunta și înțelege suferința.

Privește în adânc.