Plonjarea în adâncurile psihicului prin psihologie analitică ( jungiană) nu este destinată oricui, fiind nevoie de capacitate de introspecție și reflecție. Spre deosebire de terapiile centrate pe simptome, psihanaliza jungiană se axează pe cauzele dificultăților celui ce intră în cabinet, urmărind dizolvarea acestora și nu doar ameliorarea lor temporară. 

Anxietate, depresie, vinovăție, adicții sau conflicte interioare pot fi printre motivele ce îi aduc pe oameni în cabinetul de psihoterapie. În spatele acestora, însă, găsim adesea bătăliile pe care sufletul nostru le-a purtat în trecut și în urma cărora am devenit ceea ce suntem în prezent. Mai mult de atât, aceste simptome ne arată ce din noi nu mai este adecvat prezentului, punctului în care a ajuns existența noastră și, adesea, calea pe care putem păși.

Lipsa de claritate asupra căii de urmat poate fi și ea un obstacol în calea unei vieți împlinite. Psihoterapia analitică poate fi de ajutor într-o astfel de criză de sens datorită perspectivei largi asupra existenței, a unei viziuni generoase asupra ființei umane și rostului ei. Vei dobândi mai multă limpezime asupra căii de urmat în viață, fie că e vorba de relații personale, carieră sau de sensul propriei existențe.

Schimbarea profundă nu este ușoară. Ea aduce cu sine un grad de suferință, inerentă desprinderii de iluziile vechiului sine. Ca urmare, cel ce intră într-o psihoterapie de profunzime, așa cum este psihanaliza jungiană, trebuie sa aibă o doză de curaj pentru a-și confrunta și înțelege suferința.

Privește în adânc.